Traseu: Zărnești – Valea Crăpăturii – Șaua Crăpăturii – Cabana Curmătura – Poiana Zănoagei – Fântâna lui Botorog – Zărnești
Data: 8 Martie 2014

Spcificaţii traseu Valea Crăpăturii: vale marcată cu bandă galbenă, traseu fără obstacole

Ploua și… mai ploua puțin. Dar nu aveam chef să stăm acasă și nici să cățărăm pe vremea asta. Ca să inaugurăm noua prietenă pe 4 roți a lui Mati, am pornit spre Piatra Craiului. De câte ori nu ne-am dorit să mergem în traseele masivului alb și nu am avut cum să ajungem acolo pentru două zile? Ha! Acum nu mai este cazul.

Prin urmare, ne-am orientat spre un traseu marcat într-o zonă unde nu am mai fost, traseu care nu avea cum să ne puna probleme chiar și pe ploaia/ lapovița și ninsoarea/ ninsoarea de afară. La o scurtă căutare pe telefonul meu cel deștept am găsit o vale care părea drăguță: Valea Crăpăturii. Cum am depășit traficul de internet pe luna în cauză, nu am mai avut timp să mă uit și de altceva :))

harta masivul piatra craiului

harta imprumutata de la meetsun.ro

Valea Crăpăturii, Piatra Craiului

Poteca spre Valea Crăpăturii pornește la vreo 50 metri de la ultima casă din Zărnești, cum pornim pe drumul spre Plaiul Foii. O săgeată ruginită ne anunță că trebuie să urmăm banda galbenă.

În fața noastră un grup cu pelerine de ploaie ocolește bălțile din potecă. Ploua deja serios, dar ne bazam pe faptul că un pic mai sus pădurea era albă, acolo ningea. După ce urcăm puțin pe dealurile înierbate de la poalele Pietrei Craiului, poteca ne conduce pe curbă de nivel vreo 20 de minute. În stânga noastră, parcă la doi pași, pădurea era albă. La câtiva metri depărtare aerul era suficient cât să transforme picăturile de apă care ne scăldau pe noi în fulgi pufoși de nea. Suuuper frumos.

valea crapaturii

Poteca ne coboră la un punct unde pare să fie o intersecție. Săgețile albastre indică dreapta, dar banda galbenă începe să urce printr-o vale plină de copaci. Tocmai găsisem valea căutată, Valea Crăpăturii.

Pământul s-a albit dintr-o dată și am încetat să mergem prin ploaie. Ne convenea mai mult așa, hainele noastre erau mai pregătite să negocieze cu zăpada decât cu ploaia. Geaca mea dădea semne de slăbiciune la umiditate, la fel și a lui Mati. Semn că dacă vrem să mergem în Alpi ar cam fi timpul să ne căutăm țoale noi pentru vremuri noi 🙂

zapada pe valea crapaturii

da, am pus degetul pe obiectiv 😛

Urcarea era ușoară și constantă, printr-o zonă care par cheile unui râu. Altitudinea scăzută era trădată de numeroșii copaci cu care ne întâlneam.

Nivelul zăpezii creștea încetșor, ca să descoperim în curând că nu mai făceam echilibristă pe bolovani alunecoși ci băteam urme prin zăpadă adâncă până la genunchi. Sub un perețel ne-am oprit pentru o gură de ceai, ciocolată și pentru a admira umbra a ceea ce credeam că este Acul Crăpăturii. Formațiunea asta stâncoasă apare și pe multe hărți ale Pietrei Craiului.

O umbrelă, pe care nu aș considera-o o idee bună pe munte, întruchipa un bun băț de trekking 😀

iarna in Piatra Craiului

valea crapaturii

Pe ultima porțiune grupul care a plecat în același timp ne-a ajuns din urmă. Ei au ieșit din vale pe partea dreptă, printre copăcei, noi am preferat să mergem direct în sus pe un fel de jgheab unde zăpada era viscolită. Valea Crăpăturii este foarte uşoară şi nu prezintă obstacole de tipul săritorilor, ceea ce o face o vale foarte drăguţă de plimbare.

Un fel de șa cu o mini-cornișă ne-a întâmpinat la finalul Văii Crăpăturii. Aici vântul bătea din toate direcţiile, asezonat cu fulgi “tăioşi” de zăpadă. Coafura rezistă! 😛

piatra crapaturii

De aici am continuat pe marcajul de dungă galbenă spre un punct de vedere unde… nu aveam belvedere din cauza norilor și a ninsorii. Am coborât rapid prin zăpadă moaaale și pufoasa spre Cabana Curmătura.

iarna in piatra craiului

La Cabana Curmătura ne-am jucat cu Saint-Bernard-ul si corcitura muuult mai mare si dungată :D. Dacă ar vrea “căţeluşul” ăsta să muşte…


Preţuri la Cabana Curmătura:

  • Supa de e legume 7 lei, 9 lei ciorba cu carne
  • Ciocolata caldă albă: 3 lei

Înăuntrul cabanei era o atmosferă foarte cosy şi prietenoasă, cu grupuri de toate vârstele care se veseleau scăldate în lumina caldă a finalului de zi. Aveam să aflăm săptămâna următoare că publicul Cabanei Curmătura nu mai este neapărat aşa de prietenos ca cel din acest week-end.

cabana curmatura iarna panorama

Am coborât în pas alert de la cabană, pe o zăpadă care fugea cu tine.

peisaj de iarna in piatra craiului

zapada gaurita de ploaie

Stânca din Poiana Zănoagei şi în spatele ei emblematica panoramă a Pietrei Craiului… not :))iarna in poiana zanoagei piatra craiului

Oricât de neprietenoasă era zăpada asta udă, a reușit să faciliteze apariția acestui băiat de treabă…. 😀

mos de zapada la munte

La baza Pietrei Craiului era toamnă…

frunze ruginii cabana curmatura

 Din fericire, ciclicitatea turei nu s-a conturat prin a coborâ din nou în ploaie. În Prăpăstiile zărneştiului ploaia se oprise. Nici nu a fost nevoie să mergem prin tot noroiul din drumul forestier, un grup care transcendea 3 generaţii (bunic, tată, fiică) şi care coborâse de la Curmătura, ne-a luat cu maşina până în Zărneşti. A fost o tură nesperat de frumoasă pentru vremea care se prognoza şi foarte foarte uşurică.

 

O melodie, pentru atmosferă 😛