Traseu: Predeal – Pârâul Rece – drum forestier spre Cabana Diham – retur (coborând însă în Azuga)
Participanți: Gabi, Lucian, Anița, Ioana 😛
Când: Septembrie 2014

Burnița nu mai contenea să ne bată în geamul trenului care ne ducea din București spre Predeal. Aveam o grămadă de dubii dacă mai are sens să mergem cu bicicletele, la cum ploua în București, și dacă știm vreun bar fain în Predeal. Când am ajuns în stația de pe Valea Prahovei lucrurile au început să se însenineze, nu mai ploua.

Pentru mine erau emoții suplimentare pentru că eram la prima tură de biciclete și nu știam exact cum trebuie să mă comport cu bicicleta (și ea cu mine) ca să fim fericite amândouă.

Harta traseului de bicicletă Predeal – Cabana Diham (realizată de un Cristi de pe Bikemap, all credits go to him 🙂 )

Route 2,969,323 – powered by www.bikemap.net

Era foarte ud, dar aveam să ne luăm micul dejun în Predeal și vedeam cum se desfășoară ostilitățile între nori.

tura bicicleta predeal_cabana diham (1)

Cum ploaia s-a oprit și se lumina afară, am plecat din predeal cu direcția Pârâul Rece. De acolo am început o urcare lină, dar constantă, pe drum asfaltat. Când panta a început mai pieptiș și cotea la dreapta, noi am intrat pe drumul forestier din stânga. Deja mersul devenea mult mai interesant, jonglând printre bălți, pietre, dar cu peisaj mult mai plăcut.

tura bicicleta predeal_cabana diham (4)

Liniște, multă liniște, asta făcea înaintarea mult mai plăcută.

tura bicicleta predeal_cabana diham (5)

Pentru cine are mai multă experiență pe mountainbike, cred că tot drumul până la Cabana Diham este practicabil pe bicicletă. Pentru noi a avut și foarte mici porțiuni de împins bicicleta la deal, în secțiuni unde panta mai înclinată se combina cu pietriș.

tura bicicleta predeal_cabana diham (6)

Secțiunile de împins bicicleta. De două puncte îmi amintesc distinct, loc în care ne-au și depășit vreo două mașini.

Tehnica mersului pe bicicletă:

Colegii de tură îmi mai explicau ici-colo când să schimb vitezele și care e logica pedalatului mai ușor/mai greu în pantă. Foarte utile sfaturile, jumătate le-am uitat imediat după tură. Asta pentru că eram concentrată să le și aplic. Deci mai sunt necesare câteva ieșiri până să îmi intre în reflex anumite lucruri.

Din câte îmi dau seama, mersul în ture de bicicletă a devenit un sport de masă. Cumva, asta se vede și în atitudinea celor cu care te întâlnești când ești pe bicicletă. Am văzut destui oameni care te salută prietenește și te încurajează. Mai este drum de pedalat până când devine ceva acceptat cu seninătate, pentru că am văzut și oameni care se minunează când văd grupuri la munte cu biciclete sau, mai rău, nu dau spațiu bicicletelor, riscând accidente.

tura bicicleta predeal_cabana diham (11)

Cum urcam spre Cabana Diham atmosfera devenea mai umedă și intrăm în ceață. Aerul era muuult mai rece. Am ajuns însă la Cabana Diham, unde ne-am încălzit cu o supă. Soarele nu părea să iasă așa că nu avea sens să mai tragem mâța de coadă în speranța că o să coborâm sub razele sale.

Mersul cu bicicleta pe DN1, pe lângă mașini

Coborârea am făcut-o, mult mai rapid, pe același drum, cu variațiunea că am coborât spre Auzga în loc să urcăm spre gara Predeal. Cea mai neplăcută porțiune din tot traseul a fost mersul pe DN1 de la intersecția cu Pârâul Roșu până în Azuga.

Deși mergeam pe dreapta șoferii se găseau să tot claxoneze. Unii preventiv, alții probabil pentru că sunt fată și este modul lor à la Cretacic de a comunica (da, mă simt foarte complimentată când aud claxoane…. a spus nimeni niciodată). Nici partea cu preventivul nu am înțeles-o. Nu este ca și cum nu știam că sunt pe DN1 și nu vedeam o grămadă de mașini trecând pe lângă mine. Oare chiar credeau acei șoferi că îmi spun lucruri noi? Mai degrabă aveau șanse să mă sperie, pentru că fiecare șofer cu sonorul claxonului său 😛

Echipamentul pentru tura de biciclete:

Pentru că eu am avut o dilemă cu privire la ce echipament să iau cu mine, fiind prima tură de bicicletă la munte, vă spun și vouă ce am nimerit:

  • rucsac mic și ușor (al meu este de 15l)
  • recipient pentru apă (de preferat și cu apă în el :P)
  • ceva de ronțăit (de preferat și comestibil)
  • o geacă ușoară cu rezistență la vânt/poaie
  • ochelari de soare (au natura de a te proteja și de insecte pe care le poți pescui din mers)
  • lucruri care se pot lua în echipă, în loc să mărești greutatea pentru fiecare coechipier: pompă de bicicletă, petice pentru reparat anvelope și alte lucruri trebuincioase pentru a repara defeciuni frecvente)

Acestea sunt lucrurile pe care le-am luat, pe lângă echipamentul de pe mine. Nu uitați casca! Cum spunea un prieten bun, oricum mai mult de 4 kg este cam incomod să cari în spate pe bicicletă.

tura bicicleta predeal_cabana diham (19)

A fost prima tură pe biciclete la care am participat. Deși nu este sportul meu preferat, este o variațiune faină; uneori simt nevoia să mai schimb activitatea și să văd lucrurile altfel. Este un alt fel, foarte deconectant, de a merge în echipă la munte :).