Traseu: Vaja con Dios (memorial Cristi Sandean)
Dificultate: grad la liber 8- (7- cu A0?), 5LC / 9 LC dacă se face ieșirea în creastă prin Tr. Bulinel
Deschis în 2002
Amplasare: Peretele Uriaș, Cheile Turzii

În activitatea de cățărător se spune că se găsesc sute de scuze pentru a nu te da sau pentru a-ți justifica eșecul. Vremea este unul dintre principalele motive pentru traseele mai lungi și, din cauza capriciozității acesteia, nu prea știi la finalul zilei dacă a fost o scuză sau un motiv, indiferent dacă se dovedește vreme urâtă sau nu.

În dimineața în care am decis pentru Vaja con Dios era după o serie de ploi de mai și norii încă stăruiau deasupra cheilor. Ne întrebam dacă are sens să mergem, dacă este udă stânca, dar chair când am intrat în chei s-a luminat cerul. Patru lungimi de coardă mai târziu avea să fie rost de tunete și nori negri, la care aveam să ne întrebăm din nou dacă să coborâm în rapeluri. Nu am făcut-o și am avut noroc. Este un pic de loterie în zilele în care nu ai parte de un front îndelungat de vreme stabilă.

Surse de apă în zonă:

  • dacă vii dinspre satul Săndulești, este un izvor mai jos de parcarea ce anunță întrarea în chei.
  • dacă vii dinspre satul Petreștii de Jos, se poate lua apă din curtea campingului de la cealaltă intrare în chei (este potabilă apa de la robinet)
  • de la izvorul din mijlocul cheilor, aflat lângă poteca turistică

 

Descriere traseu Vaja con Dios

Intrarea în traseu se face de la baza Peretelui Uriaș, dintre traseele Jenci Baci și Ave Maria. Am sărit râul și am căutat intrarea în Jenci Baci pentru a remarca linia de asigurări imediat în dreapta sa.

Schițe ale traseului/ peretelui:

 

Prima lungime este o față ușor murdară, cu prize micuțe. Nu este greu, dar te ține angajat pe toți cei aproximativ 50m. Lungimea merge oarecum ață în sus, regruparea fiind la spituri la 5-6 metri deasupra primei regrupări din Jenci Baci.

A doua lungime continuă ușor diagonal dreapta, intersectând traseul Jenci Baci în preajma celei de-a doua regrupări și lasându-l în stanga. Traseul crește ușor și constant în dificultate, mai ales că în zonele mai dificile se simte că traseul este ușor prăfuit și nu la fel de umblat ca vecinele sale. Chiar înainte de regrupare apare o față cu prize pe fisură cre necesită aderența la picioare, diestul di greu. Regrupare în ham.

A treia lungime pornește vertical din regrupare, pe o fisură fină, care se exfoliază la început. Zona este asigurată super bine. Mai exact, spituri la mai puțin un metru unul de celălalt. Aha! Semn că se face des la liber :p.

Pleacă coechipierul și îl încântă ideea să încerce lungimea în cățărare liberă, adică fără să se ajute de asigurări sau a sta în ele, ținând cont că pasajul este cotat 8-. 8- pe stâncă prafuită ici colo, ușor exfoliantă la plecarea din regrupare. Nu îi iese, dar parcurge toți pașii lungimii, după care ne gândim că timp avem, ar putea să încerce încă o dată să “elibereze” lungimea. Prin urmare îl cobor în regrupare, tragem coarda și încearcă din nou. Și și… leagă toți pașii. Iei, bravo!

traseul vaja on dios_cheile turzii (11)

Eu una nu aveam o zi așa de bună, așa că la mine traseul a fost o muncă constantă de a-mi învinge disonfortul și a încerca să cațăr cât de cât fără să trag de bucle. Ce pot să spun, eu am tras cu sporde bucle în lungimea asta :). Regruparea este suspendată, la adăpostul unei surplombe, în dreptul unei plăcuțe memoriale. Vai, dar ce optimist este să găsești de-astea în traseele de alpinism.

 

alpinism vaja con dios cheile turzii

A patra lungime traversează pe sub surplombă, pe o fisură inversă, generoasă, la mâini. După vreo 10 metri fisura se arcuiește în sus, într-un fel de placă la fel de generoasa în prize, doar ca ușor friabilă. Când mă țineam mai cu spor de placa asta mi s-a fărâmițat în mână o bucată din muchi ei. Pasul este ieșirea din traversare, peste o mică față spălată.

traseul vaja con dios cheile turzii peretele urias

De aici lungimea devine mai ușoară, cu prize bune la mâini, pe fisură, și o față stâncoasă chiar înainte de regrupare. O regrupare excelentă, pe o brână înierbată. Aici se terminau lungimile din Vaja con Dios, în regrupare comună cu traseul Bulinel al lui Gâgă. Astfel, te poți retrage sau continua pe un al traseu până în platoul de deasupra Cheilor Turzii.

Retragere intermediară: pentru cine nu vrea să continue pe alt traseu, poate rapela ușor ață în jos.

Era tentant să facem asta, văzând că vremea nu a citit prognoza și soarele strălucitor de pe Meteoblue era umbrit în realitate de nori negri asezonați, în depărtare, de tunete. Dar am continuat, spunându-ne că ne putem retrage și mai de sus dacă o fi musai. Ha, deja vu din Vratsa? Să fim noi niște mici Schumacheri ai alpinismului pe partea de sincronizare cu vremea?

 

Continuare pe Traseul Bulinel

A cincea lungime, prima din Bulinel, este o față stâncoasă superbă cu grad 7-, cu prize exact unde ai nevoie, mai mereu alveole faine. Super frumoasă secțiunea. Lungimea este ață în sus.

A șasea lungime este mult mai grea, trecând o serie de burtici asigurate ciudat, cu distanțe mari între pitoane. Burticile astea nu au mereu o linie evidentă de slăbiciune și te pot forța la multă creativitate pentru a avansa. Lungimea, după ce te pune bine la încercare, te scoate în vârful Turnului Martirilor. Din turn facem un rapel scurt care ne duce într-o grădină suspendtă. Aici se întâlnesc trasee precum Madona Neagră, Jenci Baci sau Bulinel, în virtutea poenii pline de vegetație. De la bolovanul imens din aceasta poiană continuă Bulinel.

 

A șaptea lungime începe pe o față căzută care conduce la baza unui tăvănel. Tăvănelul poate fi parcurs ușor la liber, este asigurat bine și probabil pe la gradul 7-/7. Peste tavan terenul devine foarte ușor. Intrăm pe creasta care avea să ne ducă în platoul Dealul Sândului (759m).

 

A opta lungime continuă pe creastă și este ușurică și asigurată sumar. Ieșim curând la Crucea Sânduleștilor.

Ne-a ocolit ploaia și am putut coborâ relaxați spre căsuțele turistice și parcarea unde am lăsat mașina.

Alte trasee în Peretele Uriaș: