Belgia nu se bucură de o măreaţă diversitate geografică (a se citi: nu are nicio urmă de munte) însă cu siguranţă este extrem de bogată cultural. Nu poţi să ignori uşoara asemănare lingvistică cu Babilonul.
Pentru că niciun oraş din Belgia nu pare să fie prea departe de Brussels, prima aşezare spre care mi-am îndreptat atenţia este cel mai admirat oraş din zona flamandă: Bruges (Brugge). Pentru că întotdeauna este mai frumos dacă eşti însoţit de oameni cu care te înţelegi bine, am pornit spre oraş împreună cu un amic belgian pasionat de fotografie, Didier Keus.
Primul lucru remarcat în Brugges? Nu găseşti locuri de parcare în interiorul oraşului, aşa că trebuie să parchezi undeva în exteriorul centrului istoric.
Muzeul Historium, unde istoria oraşului prinde viaţă prin filme interactive şi o poveste frumos meşterită, în care vizitatorii pot interveni. Casa cu o vechime de 400 de ani ajută cu siguranţă la revocarea atmosferei :). Muzeul este plasat în piaţa centrală a oraşului.
Turnul Belfry, tot în piaţa centrală din Bruges. Turnul poate fi vizitat şi oferă cea mai înaltă panoramă a oraşului.
Ploua mărunt, toată ziua a plouat aşa, parcă drept întărire a mitului că în Belgia vremea are un singur anotimp: cel ploios.
The Church of Our Lady, Bruges: Turnul impozant al bisericii se vede aproape din orice colţ al zonei vechi din Bruges şi oferă un minunat punct de orientare în caz că te pierzi, aşa cum am făcut eu 😛
Un interior frumos din biserică unde m-am întâlnit şi eu, într-un final…
cu El :D. Ne-am salutat cordial şi am ieşit, pentru că cineva nu plătise factura la căldura pentru locuinţa asta.
Tot pierzându-mă pe străduţe am dat peste Muzeul Berii din Bruges, cu sală pentru degustare şi pentru vânzare. La cât de frumos arăta, nu era de mirare că o coadă consistentă de turişti aştepta să intre.
Bere tradiţională din Bruges:
În piaţeta din faţa muzeului berii, o statuie staţiona, uşor ameţită probabil de la parfumul îmbietor (pentru unii, eu prefer vinul :P). Avem de-a face cu un Pegasus modern, care trage o caleaşcă cu un birjar visător, Apollo pe numele său, şi o doamnă uşor în derivă (să îi spunem Leda).
Unul dintre părculeţele frumoase şi ascunse din centrul Brugge este spaţiu de staţionare pentru trăsuri. Parcul se numeşte Minnewaterpark. Defapt, dacă nu ai nici cea mai vagă idee ce este interesant de vizitat în oraş (aşa cum m-am dus eu) este suficient să te orientezi după străduţele pe unde merg trăsurile. Siiiiiigur duc turiştii să vadă ceva interesant.
O fântână foarte haioasă cu un cal, plasată strategic lângă locul de staţionare al trăsurilor.
Vis-a-vis de trăsuri avem friptură de raţă cu portocală. O “raţă” mai grasă care adună crenguţe lângă Lacul Iubirii (Lake of Love).
Se pare că este o modă să legi lacăte de podurile din Europa, în speranţa că poate legi şi pe cineva de podul respectiv cu această ocazie. :D. Podul, aflat lângă parc, duce spre o grădină dominată de linişte şi de verdeaţă: Beguinage.
În the Beguinage trăiau măicuţele. Încă o mai fac, iar belgienii se refugiază aici pentru a găsi liniştea din mijlocul oraşului.
Cum noi nu căutam linişte şi era muuult prea frig ca să staţionăm, am pornit din nou pe străduţe înguste, cu căsuţe din cărămizi ruginii, parcă scoase din jocul de Tetris.
Muzeul diamantelor din Bruges
Vechiul Spital Sfântul John:
Eram înconjuraţi de specialităţi belgiene, mai mult sau mai puţin locale: cicolată în diverse forme, faimoasa dantelă de Bruges sau bere.
O combinaţie irezistibilă: berea Duvel în trei sortimente de ciocolată :). Dacă ar avea aşa ceva în berării m-aş duce şi eu mai des pe acolo!
Fiind sezonul rece, hainuţele din dantelă belgiană sunt foarte de ajutor:
Didier îmi povestea că locuitorii din Bruges îşi numesc oraşul Veneţia Nordului. Diferenţa este că, dacă în Veneţia mergi mai mult pe apă, aici admiri apa mai mult de pe lângă cele câteva canale. Există şi trasee de vizitare a Brugge-ului cu barca, dar la cât de frig era… sunt sigură ca erau o adevărată plăcere.
Trăgând cu urechea la birjarii din trăsuri am descoperit în spatele celui mai mare muzeu din Bruges statuia dedicată apocalipsei. Mie una mi s-a părut unul dintre cele mai interesante puncte din oraş, mai ales ca tematică de statuie: Cei 4 călăreţi ai Apocalipsei: Cucerirea, Războiul, Foametea şi Moartea. Am ales randomly unul dintre călăreţi, pentru că îmi plăcea realizarea 🙂
Imaginea clasică din Bruges, cu vedere la canalul navigabil. Se pare că nu eram singura care aflase că asta este imaginea clasică…
O poză făcută de Didier în timpul orei albastre, cu altă ocazie:
Canalul Groenerei, o oază de linişte….
La final de zi, după ce te saturi de ciocolată şi de bere… este timpul să îţi găseşti şi motivele pentru care ai facut-o!
Până una alta aştept vremea mai bună, ca să mă duc la munte 😉
You might also like
11 Comments
Planuiesc un weekend prelungit (partial cu masina, partial cu bicileta) in Bruges si in Amsterdam, asa ca jurnalul tau a venit la fix
Mă bucur că este de ajutor!
Poate voi aveţi mai mult noroc de vreme bună, se pare că soarele a început să strălucească şi în Belgia 🙂
Martin McDonagh are un film fain: In Bruges. Desi scenariul te indruma in alte directii, ramii totusi cu o imagine faina a orasului. Pozele tale mi-au amintit cumva de filmul asta.
Am căutat un trailer la filmul ăsta. Pare interesant 🙂
acolo e si replica aceea celebra care mereu ma face sa rad, data de personajul lui Colin Farrell – Ray
Ken: Coming up?
Ray: What’s up there?
Ken: The view.
Ray: The view of what? The view of down here? I can see that down here.
Ken: Ray, you are about the worst tourist in the whole world.
Ray: Ken, I grew up in Dublin. I love Dublin. If I grew up on a farm, and was retarded, Bruges might impress me but I didn’t, so it doesn’t.
Frumos oras. Si rata aia mai grasa e chiar simpatica, cum se uita ea-n groapa :))
cred că este şi mai frumos când este înverzit şi scăldat în soare… ceea ce poate fi foarte rar în Belgia 😀
asa o fi dar eu m-as multumi si cu el noros :), numai sa ajung acolo
dacă vrei să îl vizitezi, momentan te pot caza eu in Bxl 🙂
Multumesc pentru imagini si impresii!
Chiar trebuie sa ajung acolo si nu aveam idee ce sa imbrac. (Ceva calduros musai! )
Fotografiile sunt superbe !
Incerc un profund sentiment de recunostinta fata de voi, cei care daruiti cu generozitate din darurile pe care le primiti in calatorii!!!
Salutari. Ma bucur ca iti sunt utile informatiile!
Belgia este mai racoroasa decat Romania, ca medie, dar are si perioade calde. Daca mergi acum toamna cred ca este bine sa fii pregatita si de frig 🙂