Daniel Burcea este unul dintre cățărătorii români cu multă experiență, unul dintre cei care consideră adeseori refugiul Coștila ca o a doua casă. Dincolo de activitatea în materie de escaladă sportivă, “Burcică”, așa cum îl cunosc apropiații, a parcurs numeroase trasee de anvergură din Munții Bucegi, în special liniile din Peretele Văii Albe.
Mai nou își face timp printe picături, când nu se dedică familiei sau sălii de escaldă pe care o administrează – Vertical Spirit – traseelor mixte din Alpi. Recent a parcurs trasee în Grandes Jorasses sau Petit Dru alături de Mihai Sima.
1. Cum ai ajuns să te cațeri?
M-au adus colegii de liceu la un club de munte, la Ecran club. Am acceptat provocarea imediat.
2. Ești “ceea ce te cațeri”?
Într-un joc de cuvinte pot spune că da: mă cațăr cu genunchii deschiși, căci sunt un tip deschis.
3. De ce te temi cel mai tare în sportul ăsta?
Cel mai tare mi-e teama de greșeli stupide, ireversibile.
4. Trei cățărători care te inspiră
În ultima vreme am văzut ceva filmulețe cu Adam Ondra și mi-au plăcut mult. Dar în general nu cățărătorii mă inspiră. Chestii din sfera cățăratului, proiecte de călătorii, zone.
5. Ce anume te aduce la cățărat, iar și iar, de atâția ani?
Oglinda. Cățăratul este ca o oglindă. Reflectă exact ceea ce poți face în fiecare moment prezent și îți arată exact lipsurile pe care le ai. Nu există loc să te păcălești.
Cățărarea are două mari atuuri: este o oglinda – tip grilă a valorilor – și un magnet pentru practicant; fiecare traseu te atrage ca un magnet și-ți dorești să reușești acel traseu; fiecare traseu corespunde unei anumite valori, care-ți spune implicit despre valoarea ta (în cățărare). Nereușita te va motiva să mai încerci iar reușita te va împinge către nivelul superior.
6. Cum te antrenezi? Cum pentru escaladă, cum pentru alpinism?
Antrenamentele mele vizează mai mult tehnica, poziționare pe picioare și mișcări din corp. Sala mi-a oferit locul unde pot îmbunătăți foarte mult tehnica. Iar când mă cațăr la stâncă o fac cu determinare și prezență totală. Cele mai mari progrese le-am realizat prin multă cățărare la stâncă.
7. Cum îți alegi următorul traseu? În funcție de ce?
Nu am criterii speciale după care să-mi aleg următorul traseu. Ele vin contextual atât la alpinism, cât și la escaladă.
8. Ai realizat mai multe cursuri și școli de escaladă. Care crezi că este secretul pentru a cultiva un tânăr talent în cățărare, odată ce ai descoperit potențialul acestuia?
Competența și dedicarea sunt două elemente care n-au nevoie de bani. Dar sunt mai multe aspecte implicate aici, greu de descris pe scurt. Deși nimic nu este imposibil, totuși nimic nu este ușor cum pare.
10. Ești membru în Federația Română de Alpinism și Escaladă. Care simți că sunt cele mai mari realizări ale tale în această postură?
De-alungul anilor am organizat destul de multe competiții de escaladă sau bouldering, o muncă pe care o consider importantă, iar un proiect important din punctul meu de vedere a fost cursul de formare de instructori [de escaladă].
11. Care simți că este cea mai mare realizare a ta în materie de cățărare?
Pasiunea mea pentru sportul ăsta m-a făcut să dedic energie pe mai multe planuri: dezvoltare personală, dezvoltare a cursurilor mele și dezvoltare de infrastructură. În plan personal, la escaladă am reușit mai multe trasee de nivel 8a și un traseu de nivel 8b. La alpinism, am reușit câteva trasee solitar și în echipă, iarna în Bucegi și un traseu în echipă în Grand Jorasses. Însă, toate acestea le consider mulțumiri personale, nu mari realizări în alpinism.
Pe partea de cursuri, am reușit de-a lungul anilor să-mi îmbunătățesc tot mai mult metodologia de predare și să insuflu pasiune multor persoane, care s-au dedicat escaladei și alpinismului după ce au luat contact cu clubul nostru.
Pe partea de infrastructură, cea mai mare realizare a fost construcția sălii de escaladă din Baicului [București], loc în care ne putem manifesta în continuare pasiunea pentru cățărare, și foarte important pentru cățărare – amenajarea a peste 100 de trasee de escaladă la stâncă.
12. Povesteste-ne un pic despre un moment foarte stresant la cățărat. Cum ai trecut prin și peste el?
Am trăit niște momente în Diedrul Pupezei și în Scorpion iarna, însă despre astea nu am scris la momentele respective, iar acum îmi este greu sa descriu foarte fidel momente. Însă an scris despre Fisura Mult Dorită iarna, solitar, aici.
13. Povesteste-ne un pic despre un moment fain alături de un partener de cățărare. De ce a fost fain?
Momente foarte faine am trăit alături de Mihai Sima și Teo Vlad în ultimii doi ani, când am mers împreună prin Alpi la cățărat. Împreună cu Mihai am petrecut două nopți de bivuac, care, deși nu sunt neapărat momente plăcute, le pot numi totuși experiențe de neuitat.
Pe Dan îl puteți contacta prin contul său de Facebook sau prin site-ul web al sălii Vertical Spirit.
Leave A Reply