Fisura Bobot, Baile Herculane

Herculane Climbing Open este un eveniment dedicat escaladei, care adună anual – pentru câteva zile – căţărători din toate colţurile ţării. Cum eu nu am nicio chemare către competiţii am zis să combinăm în week-endul cu pricina atmosfera faină de la HCO cu parcurgerea în zonă a unor trasee de alpinism clasic.

Ţinta? Traseul Fisura Bobot!

Starea treseului: asigurări bune, pe alocuri pitoane ruginite (nesigure) din cauza umidității sporite; regrupări bune; stânca compactă, dar pe alocuri murdară;
Lungime: 4LC şi 1/2 :);
Dificultate: 7+/ 8-  la liber, 5B cu 6+ cu A0 la clasic;
Retragere: poteca de pe stânga Coltului Bobot;
Echipa: George, subsemnata

Traseul Fisura Bobot se află în Colţul Bobot, situat la kilometrul 25, în stânga drumului care pleacă din Băile Herculane.

foto: Corina Drosino

Ajunşi la baza Colţului Bobot, traversăm râul la circa 150 de metri în amonte. În funcţie de perioada în care se doreşte parcurgerea traseului pot fi întâmpinate dificultăţi la traversarea Cernei (nivelul apei şi temperatura sunt elmente ce trebuie luate în seamă). Aflaţi în cealaltă parte a râului este usor de identificat intrarea în fisură.

Când să plec în traseu observ că nu îmi găsesc săculeţul cu magneziu. Mă uit în stânga, ma uit în dreapta… nimic. Îl strig pe George, care crede că este în rucsăcelul de la el. Fie, prima lungime o să am aderenţă de la muşchiul afla în belşug pe stânca 😛

Prima lungime de coarda este uşoara, dar delicată, mergând sinuos când pe stânga, când pe dreapta fisurii, pentru a se finaliza într-o bavareză scurtă.

Am început cu escaladarea unor praguri cu multă vegetaţie şi umede (bonus: fără asigurări la start). Stânca este murdară, pe alocuri cu muşchi… aşa că nu am putut monta asigurări mobile.

După circa 20 de metri am regrupat comod la baza unui diedru căzut. Regrupare în care ne-am dat seama că săculeţul meu de magneziu huzureşte în portbagajul maşinii, pe cealaltă parte a râului. Leneşul, s-a eschivat de la muncă de data asta! Norocul meu că afară nu este foarte cald!

Traseul se răsuceşte pe suprafaţa Colţului Bobot, astfel adeseori comunicarea dintre membrii echipei poate să fie mai greoaie.

A doua lungime începe cu o fisură scurtă, cu muşchi (firar, iar nu putem pune mobile şi plecarea din regrupare este de atenţie). Urmează un diedru prăfuit în care  tu te uiţi la asigurări cu neîncredere şi ele cu teamă să nu cazi în ele. Interesant ce repede se deteriorează asigurările în pereţii din Valea Cernei.

Trecem de diedru, urmează o surplombă pe sub care traversăm, depăşind-o pe dreapta. Această secţiune este urmată de o căţărare uşoara, oblic dreapta, până la un copac. Din acest punct se schimbă direcţia de mers către stânga, pentru ca după alţi 10 metri să trecem iar spre dreapta până pe contrafort. Aici se regruparază, la Etajul III, aşa cum ne anunţa placuţa montată în perete :D. De aici se continuă circa 20 de metri până la baza fisurii

Lungimea a treia începe pe o fisură verticală uşoară, dar care devine din ce în ce mai dificilă pe parcurs. Asigurările sunt slăbuţe ca frecvenţă, dar şi calitativ :P… însă traseul se pretează la friend-uri.

După circa 25 de metri ajungem la baza unei fisuri mai proeminente care începe cu o bavareză pe partea dreaptă, dar care pe la jumătate îşi schimbă direcţia de mers către stânga. Odata cu direcţia de abordare se modifică şi dificultatea, devenind mai solicitantă.  A fost cea mai frumoasă bavareză pe care am parcurs-o, cu prize bune şi mişcări faine!

Fisura se termină cu o burtică uşor surplombată (7+ 8- ), urmând ca la 5 metri să găsim regruparea. Regruparea a fost uşor suspendată, destul de incomodă, pentru a afla la plecare că mai găseam o regrupare mai bună la câţiva metri mai sus. Omul cât trăieşte învată 😀

În şosea aveam spectatori care îşi parcaseră maşinile şi îl încurajau pe George, care tocmai era în bavareză: “Haaaaai că poţi, haaaaai că poţi… mai ai un piiiiiiiiiiic!“. Măcar erau cuvinte de bine :P. Râdeam şi mă bucuram că eram ascunsă între copaci… mi se par tare intimidante intervenţiile de genu’.

Lungimea a patra începe cu o fisură largă, uşoară (5+). După 7-8 metri această fisura se îngustează şi se surplombează, impunându-ne căţăratul la artificial A0 (cu mişcări fine) pe pitoane nu tocmai bune de căzut în ele. După aproximativ 7 metri de căţărare în aceste condiţii am continuat traseul pe o fisură largă, oblic stânga, pentru înca 30 de metri.

Aici am întâlnit şi un pas intresant cu priză “la copac”, cum s-ar spune. George folosise un friend înainte de pas şi după ce l-am scos nu înţelegeam cum să trec… era doar un pas! Mă ambiţionam să îmi iasă la liber şi nu prea luam în considerare copacul stafidit din stânga… însă într-un final a devenit o priză redutabilă. Am aflat că şi coechipierul meu îl folosise. Când o să îşi dea duhul copacul acela pasul o să devină destul de interesant…. 😛

Regruparea am realizat-p pe o brană, la baza unui mic diedru închis (de circa 5-6 metri).

Ultima lungime este scurtă şi uşoară (15 metri, grad 5+) şi se termină în vârful Colţului Bobot. Începe printr-un diedru uşor căzut, numai bun pentru exerciţiu de stat în echilibru pe picioare, şi se continuă cu o porţiune de bolovani.

25 de kilometri mai departe nori negri hidratau căţărătorii de la HCO. Păreau că au intenţii mari şi pentru alpiniştii care se refugiaseră mai spre Valea Cernei… aşa că ne-am grăbit să coborâm.

Retragerea am făcut-o pe poteca ce se vede prin spatele Coltului Bobot, pentru o scurta portiune din drum, apoi am coboarât pe versantul din stanga până la râu.

A fost un traseu foaaaarte fain. Atât poziţionarea cât şi pasajele de căţărare la liber  sunt încântătoare! În final ne-am întors la cariera unde se ţinea HCO-ul şi unde, într-adevăr, plouase suficient de mult înctât să forţeze concurenţii să se retragă pentru ziua cu pricina.

Tips & tricks de la George: Este foarte util sa aveti un set de nuci si 3-4 frienduri medii, pentru a intari unele pitoane ruginite intalnite in traseu.

* descrierea tehnică a traseului a fost făcută cu ajutorul lui George

Noi nu am făcut foarte multe poze din traseu, dar am găsit în preamăritul şi preaextinsul net un album cu poze reprezentative :D. Enjoy!