Pestera Ungureasca, Cheile Turzii

Zona: Cheile Turzii, Peștera Ungurească (Peretele Vulturilor)
Amplasare: În apropierea orașului Cluj-Napoca
Taxa de intrare în Cheile Turzii: 4 RON/persoană, taxă neperceptibilă alpiniștilor/cățărătorilor
Echipa: Maria Ionel, Dan Roșca, Ioana
Data: 24 – 25 August 2013

Cum se ajunge la Peștera Ungurească din Cheile Turzii:

• dacă intrarea în chei se face dinspre refugiul Salvamont Cheile Turzii: după trecerea primului pod peste râu, când ajungi în dreptul gheretei de unde se iau bilete de intrare în chei, pornești pe lângă gheretă pe o potecă marcată cu bandă roșie. Când ajungi pe coama dealului (locul unde poteca se intersectează cu un drum mai evident) traseul pornește la dreapta pe o potecă nemarcată (urmând curba de nivel). După un grohotiș și câteva puncte de belvedere vei ajunge la Grota Ungurească;

• dacă intrarea se face dinspre Petreștii de Jos, trebuie străbătute cheile în întregime până la ghereta de bilete de pe partea cealaltă.

Track GPS

Track GPS până aproape de Peștera Ungurească, am uitat să îi dau drumu chiar imediat când am plecat, dar de unde se oprește track-ul e evidentă poteca până la peșteră:

În ultima luna am avut parte de ieșiri “de suflet” la munte. Cumva a reușit să văd oameni dragi și să ies în zone pe care doream de mult timp să le văd, dar cumva nu am reușit să o fac până acum.

Un week-end l-am dedicat pentru a o vizita pe Maria, pe care am cunoscut-o pe munte și care rezonează foarte bine cu inimioara mea mică și neagră ;). Din Cluj am vorbit să ieșim o zi la escaladă într-un loc care îi plăcea ei și o zi la un traseu mai lung, pentru că asta e “specialitatea” mea. Ploaia ne-a convins să mergem două zile la escaladă, doar pentru a descoperi că dacă merg cu Maria și Dan la escaladă pot descoperi lucruri suuuuuper faine!

Zona Peretele Vulturilor, sub care este amplasată peștera, este protejată datorită cuibului de acvile aflat în acest perete. Acvilele planau semeț deasupra noastră atunci când am urcat.

Peștera Ungurească nu este un punct de atracție doar pentru cățărători, aceasta fiind și șantier arheologic. Când am fost noi acolo, arhelogii tocmai dezgropau ceva la intrarea în peșteră.

O curiozitate a peșterii este că toate traseele poartă denumiri țigănești (rrome, ca să fiu politically correct). Prin urmare, am descoperit că titluri precum Mo Raia sau Mo Prala chiar înseamnă ceva. Mo Raia = pentru doamne 😀

Tavanul impozant, plin de spituri, te face să te gândești că un cățărător care ajunge pe la gradul 7+ nu are nicio șansă în a face un traseu aici… Foarte greșit. Peștera își descoperă pas cu pas rutele pentru cățărătorii motivați.

Dan este un super cățărător, ambițios și introvertit, se exprimă mult mai fluent în trasee sau în fotografie. Pozele sunt din tavanul Peșterii Ungurești, unde nu puteam să îmi desprind ochii de la cât de frumos parcurgea un traseu cu capul în jos…
Punct de odhnă 😛 :

Trasee de escaladă sunt și în buza peșterii sau chiar și în exterior, de la 6+ (cred) până la… numere mai mari (8C?).

Sub indicațiile Mariei, am încercat și eu un traseu care ajungea în tavanul peșterii. Un 8- foooaaaaarte frumos, intitulat Purade. Traseul face o traversare în tavan și este tare spectaculos să vezi oameni micuți sub tine care te încurajează. Dacă aș fi venit fără ghid pe aici nu aș fi gândit să încerc traseul.

Maria, jucându-se de-a liliacul…

Poate nu la fel de spectaculoasă precum Peștera Karlukovo, Peștera Ungurească se dovedește un adăpost primitor pentru cățărătorul de peștera… acea specie care iubește întunericul și pereții văruiți în nuanțe de verde.

Cățărătorii meditează intens la sensul vieții înainte de a intra într-un traseu…

M-am simțit alături de Maria și Dan de parcă aș fi fost alături de prieteni de o viață și m-au inspirat fără să își dea seama. Doi cățărători plini de potențial pe orice plan și-ar alege să evolueze și doi oameni prietenoși și deschiși. Sper să îi vad în Bucegi cât mai curând 😉

Am cunoscut și alți oameni faini în tura asta, cum ar fi Cosmin – care dacă reușeste să facă un traseu am remarcat că determină decotarea respectivei rute 😛 – sau nenea care păzește intrarea în parc și care aduna gunoaiele după turiști needucați doar de dragul de a păstra Cheile Turzii frumoase.

Ne-am retras seara, eu ca să prind trenul de București care întârzie de fiecare dată 2 ore, Maria și Dan ca să se pregătească de cățărarea la asigurări mobile de a doua zi.

Nu m-am dus cu planuri în Cluj, i-am lăsat mână liberă Mariei pentru că pe ea o vizitam. A ales foarte fain, așa că o mai vizitez! Data viitoare prindem vreme și de un traseu mai lung 😀

Resurse:

• un topo din zona Cheile Turzii cu o secțiune dedicată Peșterii Ungurești (p21): aici!

• harta Cluj – Petreștii de Jos/ Mihai Viteazul (depinde în ce parte a cheilor vrei să ajungi)