Unde: Voineasa / Lacul Vidra, Muntii Latoriței Sâmbătă schi de tură pe pantele din Munții Latoriței, duminică schi de pârtie pe domeniul schiabil Transalpina
Muntii Latoritei au o dezvoltare mai redusă în raport cu celelalte masive, culmea principală a acesteia depăşind 30 kilometri lungime. Numele lor provine de la cel al Latoriţei, principalul afluent de dreapta al Lotrului, toponimul munţilor fiind stabilit deci după numele văii mai importante din regiune. Ca teritoriu administrativ, Munţii Latoriţei se situează în partea nord-vestică a judeţului Vîlcea. carpati.org
Sâmbătă: schi de tură pe pantele din Munții Latoriței
Am intrat pe drumul asfaltat care duce de la Voineasa la pârtiile de schi iar la punctul de belvedere / șaua de unde drumul începea să coboare, am oprit mașinile.
Pe pantele mai line chiar mă simțeam în elementul meu să cobor. Erau pantele cu înclinație mare cele pentru care nu mă simt încă pregătită.
Eram tare mândră de coborârea prin pădure, prin powder, unde am reușit să mențin alunecarea fără să cad, fără să mă opresc în vreun brad și să fac cu succes trecerea de la poweder la poteca bătută și invers, printre coline. În mine zace un schior care încă nu are curajul să iasă, clar :))
Duminică: Schi de pârtie la Vidra
Unde: Pârtia 1, domeniul schiabil Transalpina, Zona Lacul Vidra Mai multe informatii, pe site-ul Trans-Alpina
A doua zi am luat același drum, dinspre Voineasa spre Lacul Vidra, doar că l-am mai continuat vreo jumătate de oră până la pârtiile de schi. Prin urmare, pârtia este departe de orice urmă de civilizație sau de cazare (cam vreo oră de condus de unde am fost noi cazați, la un hotel înainte de Voineasa.
Pârtii nu sunt așa de multe pe acest domeniu schiabil: vreo două sus (la capătul telegondolei, pentru începători – servite de un teleski) și Pârtia 1 (care are vreo 2,2 km, este medie și are și variațiuni negre)
- Prețul unui ski pass de jumătate de zi (valabil după ora 12:30): 55 lei
- Lungime pârtie: 2,250 m
- Culoare pârtie: roșie (opțional, cu secțiuni negre) + opțiuni de coborâre offpiste prin pădure
- Instalatiile au fost deschise până la 17:30
Am reușit să cobor de 9 ori în 4 ore jumătate, ceea ce la mine este un super succes. Asta și faptul că am coborât doar în cristiane, pentru prima dată nu am mai folosit deloc plugul. Asta m-a ajutat și să prind mult mai multă viteză și pas cu pas să am încredere să leg viraje.
Rudi, surprins de Corina la săpături după comori: Nici nu remarcam cum trece timpul, concentrandu-mă să mă așez mai bine pe schiuri, să iau virajele mai repede și mai fluid, să nu cad pe micile zone de gheață (nu am reușit mereu). Era un univers întreg care mă ținea ocupată. Cu toate acestea, pe la final de zi mă cam plictisisem. Toată ziua m-am dat singură, ceilalți grupându-se în funcție de tipul de schiat preferat. Noroc că nu prea poți sta locului să te gândești, nu există vreun restaurant / bar călduros în zonă care să te poată primi. Deci ori te miști, ori îngheți 😛
Mai exact:
- nu există baruri/localuri călduroase în zonă. Sunt câteva tarabe care vând vin fiert, ceai și alte gustări, dar trebuie să stai în frig ca să te bucuri de ele.
- există în zonă mai multe magazinașe de închiriere echipament, dar cum noi nu aveam nevoie, nu m-am uitat la prețuri.
Corina a făcut niște fotografii foarte frumoase, pe care le puteți găsi aici.
Leave A Reply