Animale exotice de toamna – Traseul Pantera Roz

Traseul Pantera Roz

Amplasare: Peretele Animalelor, Masivul Postăvarul
Dificultate: 5B ( 9-, A0(7-) )
Lungime: 3 l.c.

Cum week-endul trecut am rămas la o conferinţă de care uitasem complet şi la care îmi doream tare mult să ajung, echipa Mati, Octavian & Viorica şi-a urmat calea spre poate ultimul week-end frumos din această toamnă. Deoarece unul dintre traseele parcurse de Mati nu a fost descris pe acest blog, traseul Pantera Roz, am zis că ar fi frumos să existe informaţia aceasta şi pe internet.

Îi dau cuvântul lui Mati… 🙂

Vineri seara ne-am pornit din Bucureşti cu gândul la Pantera Roz, singurul animal mai colorat din Peretele Animalelor, Masivul Posăavaru. Voiam să fim în ton cu nuanţele de toamnă.

Când am ajuns în Poiana Inului cu Octavian şi Viorica, luna lumina tranşeele săpate de porcii mistreţi care o data cu venirea toamnei au inceput să « vâneze » rădacini în poiană. Astfel, am adormit cu un ochi jumătate deschis, sperând că nu vom avea vizitatori nocturni care să caute de mâncare pe sub corturile noastre.

Dis de dimineaţă când ne-am trezit am fost surprinşi că se adunase toată gaşca : Cătalin Creţu cu Ioana şi un prieten de-ai lor (partener de coarda al lui Cătălin), Cristi, Johnny şi cu Cătălin Şerban.

La mijlocul Peretelui Animalelor se găseşte traseul Pantera Roz, flancată de Cangur la stânga şi de Mielul cel Blând în partea dreaptă. Pentru a ajunge la Peretele Animalelor se pleacă din Poiana Inului.

Descriere Traseul Pantera Roz, Peretele Animalelor

Intrarea în traseu nu este marcata la baza, ca pentru majoritatea « Animalelor » din Postăvaru, dar aveam ca reper cele două trasee menţionate mai sus. Pantera Roz porneşte pe un vâlcel între Cangur şi Miel. De la baza peretelui se poate zări primul piton.

Prima lungime de coardă, deşi înierbata la bază, se dovedeşte a se ridica la nivelul aşteptarilor. Este o lungime frumoasă cu o căţărare plăcuta, bine asigurată (pe pitoane) şi cu paşi nu mai mari de 6+/7-.

Am trecut de prima regrupare şi am asigurat imediat sub regruparea din Mielul cel Blând, în momentul în care s-au întins semicorzile de 60 m. Acolo am găsit 3 pitoane amenajate pentru rapelul de coborâre din trasee, “staţie de rapel” care serveşte în special Coţofana, Cangurul şi Mielul. Urma ca la sfârşitul zilei, la ultimul rapel, să descoperim că unul dintre cele 3 pitoane ieşea destul de uşor.

Regrupând atât de sus, a doua lungime s-a dovedit a fi surprinzator de scurtă (30 m). Din regrupare se pleacă dreapta vreo 2 m, după care linia traseului continuă vertical până la baza unei feţe spălate. Căţărarea este pe pitoane, pe alocuri spituri, iar regruparea de la baza feţei este într-un intrând ce aduce a grotă.

A treia lungime este cea mai dificilă şi este cea care dă gradul traseului (9-). Cu toate acestea, pentru căţărătorii care nu fac gradul acesta, asul poate fi trecut la artificial. În afară de vreo 2 locuri unde se pretează diverse inginerii de anou, nu sunt probleme în a ajunge de la o buclă la alta.

Lungimea pleacă ușor dreapta spre arcada din Mielul cel Blând, iar în dreptul arcadei se traversează stânga spre față. Aici este un punct mai sensibil, întrucat pitonul de la baza feței este foarte departe. Din acest punct am continuat în sus pe bucle până când am traverseat fața în dreapta și din nou am dat de un pas unde trebuie să te întinzi până la următorul piton.

De aici se continuă în sus încă vreo 10 m până la regruparea din Traseul Cangurului. Pantera Roz se duce mai sus până în pădure, dar este mai dificilă coborârea în rapel de acolo și terenul era oricum ușor.

Lungimea a treia din traseul Pantera Roz are în jur de 40 m și pașii impuși dintre bucle nu depășesc gradul 7-, cu excepția celor două puncte unde am improvizat cu mișcări de pendul în coardă pentru a putea asigura. Lungimea este asigurată cu pitoane destul de solide. Regrupând în Traseul Cangur am rapelat pe linia traseului pe care am urcat.