Cu cine? Cu Mati
Desi nu aveam piciorul complet recuperat, am zis să îmi încerc norocul în week-end şi să merg la căţărat. Aveam şi un plan măreţ: merg sâmbătă dimineaţă la escaladă şi dacă piciorul meu se arată prietenos după lovitura primită săptămâna trecută… urcăm la Coştila!
Zis şi făcut, vineri seara ne înfiinţăm în Sinaia.
Faleza Belvedere se află în pădurea din zona Predealului. Ca să ajungem la ea am pornit pe drumul care face legătura între Predeal şi Pârâul Rece. În timp ce urcam pe dealul care duce la Pârâul Rece, la aproximativ 4 km din Predeal, am întâlnit o bifuracţie bruscă la stânga cu un marcaj suit pe un copac: Cabana Belvedere…. de vânzare.
După câteva minute şi un drum bombardat am ajuns în parcarea unei cabane mari… cu aer bântuit. Uuu, deci dacă îşi doreşte cineva să aibă o super vedere către Masivul Postăvarul şi faleza Belvedere lângă, poate să achiziţioneze căsuţa asta la un preţ probabil modic 😛
Cătinel mergem pe drumul forestier care urcă pe dealul din spatele cabanei. La câteva minute de mers, poteca face stânga faţă de drum. De aici întâlnim marcajul făcut din momâi.
Poteca şerpuieşte iniţial spre coama dealului, după care momâile anunţă că trebuie să cotim stânga (chiar înainte ca panta să devină abruptă) şi să coborâm pe stânga dealului. După nici 5 minute ajungem la stâncile ascunse de frunziş: o faleză cu pereţii verticali, parcă tăiaţi dintr-o bucată mai mare. Mergeam mai bine decât mă aşteptam, glezna părea în regulă.
Orientarea stâncilor este sudică, prin urmare permit căţărarea chiar şi iarna, atunci când este soare. Noi am avut noroc, nu era foarte cald.
Eh… şi acum începe distracţia. Aveam la mine nişte espadrile mai vechi şi mai joase, care nu atingeau glezna. Oare o să pot să mă caţăr aşa?
Am încercat să escaladez doar manşă, cu piciorul bandajat, ca să îmi protejez glezna lovită. Mati râdea de mine că aş şchiopăta şi pe verticală. Mai exact, nu prea aveam încredere să pun presiune pe piciorul care îi reamintea ocazional că a suferit o întâlnire de gradul 3 cu stânca chiar cu un week-end înainte.
Traseele de escaladă de aici sunt pe toate gusturile, însă predomină cele de grad mai mare. Calcarul de la Belvedere este frumos și oferă doar trasee “de față” (nu am zărit surplombe în preajmă).
Ni s-a alăturat și un grup de germani care veniseră în vacanță în România doar pentru escaladă. Se plimbaseră prin toată țara în căutare de faleze și păreau încântați de ce au găsit. Cum spuneau ei, 3 familii aveau împreună 6 copii. Deci o vacanță la cățărat în România poate fi tentantă pentru o familie 😀
La finalul zilei am concluzionat că nu are sens să urc încă la Coștila… pentru că erau șanse mari să nu pot să cațăr ceea ce doream. Prin urmare, am dedicat întreg week-endul falezei din Belvedere, așteptând zile la fel de însorite pentru data viitoare 🙂
Un TOPO cu traseele de la Belvedere: http://www.fralpinism.ro/topo/Belvedere%20v1.5.pdf
You might also like
4 Comments
Pozele astea îmi îngheață sângele în vene. Cum e când te uiți în jos? : )))
Este foarte foarte frumos! Cu cât ești mai sus cu atât este mai frumos…
Merită să încerci! 🙂
uuuuuu, ce faleza faina! nu stiam de ea!
Cumt te mai simti, cu glezna?
Buna Rose!
Faleza este într-adevăr frumoasă și practicabilă aproape tot timpul anului!
Glezna mea este aproape reparată, doar să nu pun presiune chiar pe locul cu pricina :). Mulțumesc frumos pentru întrebare!