Schi pe Partia Noua din Sinaia, Valea Prahovei
Locul faptei: Pârtia Nouă, Sinaia
Data: 28 – 29 Ianuarie 2012
Cer senin, temperaturi optime.. pentru un congelator în aer liber, zăpadă mare și pufoasă… gata de a pleca la plimbare cu tine.
Deci pauză la ture expuse, prilej mirific pentru a învăța să schiezi. Cum singura încercare de a mai învăța să schiez, cu ani în urmă, s-a soldat cu un eșec fulminant… nu prea aveam tragere de inimă. Noroc cu grupul, care era molipsitor prin atitudine. Exceptându-l pe Mati, eram cu toții începători.
Cum și începătorii sunt pe diferite grade, eu eram cea mai începătoare. Purtătoare mândră a gradului sub 0. 😛
Am ales Pârtia nouă din Siania. Nu că ar fi contat pentru mine ce pârtie este, orice deal înzăpezit mi-ar fi pus probleme :D. Am rămas cu un singur lucru din încercarea anterioară de a învăța să schiez: să merg în plug. În rest evocam, așa cum evocau profesorii din liceu, luxuriantele tufe de Veneția.
Cu sprijinul și răbdarea infinită a lui Mati am ajuns de la a coborâ o pantă împingând în bețe :))), la a face câteva viraje… care scârțâiau uneori, dar măcar viram :P. Cu cât ieșeau mai bine, cu atât devenea mai frumos. În cazul acesta abia aștept să îmi placă sportul ăsta!
Nu este greu, dar este atipic față de mișcările zilnice, uzuale. Atunci când este practicat corent, eleganța mișcării este hipnotizantă. Faptul că mișcările rămân frumoase și la viteze amețitoare cred că generează un plus de farmec pentru acest sport.
Din fericire Pârtia Nouă din Sinaia nu era foarte aglomerată, așa că aveam spațiu să mă desfășor fără să comit vreo crimă împotriva umanității.
Este cu musai să faci pauze, prin urmare ne-am sacrificat cu greu și ne-am depus ofrandele către Bacchus, unii dintre noi, cu o țâră de vin fiert.
Vlad și Liviu aveau mult mai multă dexteritate, așa că deja coborau pe pârtie de la cota 1400 (mulțumesc, Vlad, pentru poze! :D)
Fiind așa un efort atipic, pe la finalul zilei am obosit de așa natură încât nu îmi mai puteam coordona mâna cu piciorul :P. Erau prea multe lucruri pe care trebuia să le controlez în același timp atunci când eram pe schiuri.
Seara s-a lăsat peste noi și grătarul pregătit la căsuța de lângă pădure :D. Ni se îmbogățise grupul cu Johnny și Mădălina, care au fost în Munții Baiului la schi de tură. Trezirea a fost la 7, 7:30, 8, 9… și ne-am mobilizat cătinel.
Băieții deja avansaseră la 2000, unde se pare că zăpada nu era atât de bună. Deși ninsese din belșug, vântul a viscolit zăpada lăsând în urmă un strat mic și înghețat, cu zone de iarbă.
A doua zi a fost scurtă, pentru că ne grăbeam spre București.
….Cu promisiunea de a mă întoarce pentru a termina ce am început 😛
You might also like
3 Comments
Muahaha! (Evil Laugh again)
Data viitoare vrei/ nu vrei, cobori si tu de la 2000!
Felicitari!
funny:)) si si…nu ai precizat nimic de vreo cazatura, ceva :)))))))))))
eh, au fost şi căzături… dar nu mi se păreau demne de menţionat :))