Destinaţie: Partiile de schi din Sinaia şi Azuga
Perioada: Ianuarie
Ianuarie cel tempramental ca vreme, dar îmbietor ca zăpadă, a venit. Nu ştiu cum m-am autoconvins să merg la schi, dar am decis că a venit timpul să mai învăţ din această artă de a aluneca cu picioarele legate de două scânduri :D. Cică alpiniştii sunt masochişti…
Pârtia de schi din Sinaia
Pârtia de schi din Sinaia este mai puţin aglomerată, dar mai scumpă. Mă gândesc că o fi din cauza faptului că este mai în centru :). Cel puţin la costul de închiriere a echipamentului este mult mai scumpă decât Azuga.
Priveliştea foarte frumoasă şi zăpada faină.
Dan şi Justin urcau cu schiurile de tură pe pârtia de schi, singuri împotriva curentului de schiori care coborau 🙂
Nu ştiu cum am reuşti să mă motivez de data asta să merg la schi. În mod normal, prefer orice alt tip de tură în locul schiatului. Poate şi pentru că mi se recomandase efort redus o perioadă, poate pentru că mă oftică faptul că nu pot ajunge în unele zone montane la fel de uşor făr schiuri de tură, uite că am făcut măreţul pas. Cert este că mă motivează doar ideea că atunci când mă voi face eu mare o să fac şi schi de tură 😛
Cum eu sunt încă foarte la început cu schiatul, aveam emoţii ca nu cumva să uite cineva în a mă evita la coborâre. Nu aş fi vrut să am oameni pe conştiinţă. Prin urmare, încercam să nu ocup toaaată pârtia în timp ce urmam sfaturile tatălui lui Mati, care s-a dovedit un profesor foarte bun.
Pârtia nu era aglomerată, din fericire, şi zăpada era foarte bună.
Un pic de stretching înainte de schi 😀
O mulţime de monitori la baza pârtiei, unii mai ocupaţi decât ceilalţi. O parte stătea la vânătoare de clienţi. Blazarea pe care o afişau unii dintre aceşti monitori pe mine nu m-ar fi încurajat să lucrez cu ei 🙂
Mati, pregătit de luptă
O hartă cu pârtiile de schi de pe Valea Prahovei, foarte utila 🙂
După un week-end petrecut pe pârtia din Sinaia, unde am mai învăţat câte ceva din tainele schiatului, mi-am făcut curaj să merg la Azga. Aici astrele îmi prevesteau că am o şansă de a coborâ pe Pârtia Cazacul.
Schi în Azuga: Pârtia Sorica şi Cazacul
După cum spuneam, este mult mai ieftin să închiriezi echipament din Azuga. Ba chiar nenea de la închirieri a fost ultradrăguţ şi nu ne-a lăsat să plecăm până nu ne-a făcut cinste cu câte o ciocolată caldă, ca să vedem că “ciocolata caldă de aici este mult mai bună decât cea din Sinaia!”. Pe noi ne-a cucerit ospitalitatea sa 🙂
A nins cu o seară în urmă, ningea şi în ziua faptei, aşa că pârtia Sorica nu era în cea mai bună stare. Nu că nu ar fi putut să fie, doar că amenajatorii s-au gândit probabil să lase câteva senzaţii tari schiorilor. Prin urmare, nu au trecut cu maşina pentru deszăpezit decât foarte târziu şi numai pe o bucăţică de pârtie.
Eu una am coborât de câteva ori pe Cazacul. prima dată cu senzaţii tari, mai ales că întâlneam hopuri la orice pas. Nah, orice scuză este o scuză bună ca să te temi!
Mati a migrat câţiva metri mai la dreapta de mine… pe Sorica 😛
Nu m-oi descurca eu foarte bine, dar am o voinţă de fier :)). O să îmi iasă, cu siguranţă! Până una alta, eram tare fericită că am evoluat un pic şi că am reuşit să cobor pe o pantă mai abruptă. Încă un pic şi o să conduc lumea :))
Harta cu pârtiile de schi din Azuga:
La final de zi ne-am întors acasă, cu un mijloc de locomoţie mai ieftin decât preţurile cerute acum de cei de la CFR 😛
3 Comments
Felicitari pentru curaj! Multumim pentru informatiile privind preturile si tine-o tot asa!
Dacă îmi amintesc corect, schiurile + beţe + clăpari în Azuga erau pe la 30 RON şi în Sinaia erau 50 RON. Ciocolata caldă era extra 😛
Bravo! 🙂